În anul 1885, pentru o scurtă perioadă, a activat Societatea Corală “Harmonia”;

Anul 1900 a îmbogăţit viaţa muzicală a urbei prin apariţia Societăţii “Buciumul Craiovei”, în a cărei componenţă se regăsea inclusiv un cor bărbătesc;

La 19 iunie 1904 a fost înfiinţată Societatea Filarmonică din Craiova;

La 17 decembrie, în acelaşi an, a avut loc loc primul concert public cu orchestră şi cor, sub conducerea dirijorilor C. Gaudy şi Elie Mihăilescu, solişti fiind Valeria Graepel şi I. G. Mayer. Acest eveniment atestă înfiinţarea actualei Filarmonici. La început, Filarmonica s-a afirmat prin ceea ce organizatorii numeau “serate” (bilunare şi cu caracter cameral), organizate în incinta Salonului "Minerva” şi la Băile Comerciale. În luna decembrie a acestui an s-a constituit Cercul muzical-coregrafic “Hora”, reorganizat şi transformat, din anul 1906, în Societatea muzicală cu acelaşi nume, societate care grupa în jurul său numeroşi cunoscători şi iubitori ai muzicii, în frunte cu marele artist Grigore Gabrielescu;

1910 - la 3 decembrie, Societăţile “Filarmonica” şi “Hora” au fuzionat sub numele de“Armonia”, recuperând, astfel, tradiţia muzicală din 1885 a “Harmoniei”. Corul Societăţii “Armonia” (condus de Constantin Anastasiu) şi orchestra (dirijată de Aurel Bobescu) au reprezentat, pentru primele decenii ale sec. XX, unul dintre cei mai importanţi factori ce au contribuit la dezvoltarea vieţii muzicale craiovene. Societatea “Armonia” s-a bucurat de colaborarea şi sprijinul exponentului de geniu al muzicii româneşti, George Enescu, a altor muzicieni de marcă, precum Alfonso Castaldi, D. G. Kiriac, I. Vidu, I. Şt. Paulian, Marcel Botez, al fraţilor Bobescu, I. Soloviu, Ion Vasilescu, C. Paraschivescu, D. G. Georgescu, Savel Horceag, Gh. Petrescu ş. a;

1915 - la 2 februarie, sub bagheta lui Alfonso Castaldi, a avut  loc un concert în care s-a interpretat Simfonia a IV-a de L. v. Beethoven şi Requiem-ul de W. A. Mozart. Orchestra, formată dintr-un număr de 60 de persoane, era alcătuită din elemente locale şi câţiva instrumentişti din Orchestra Ministerului Instrucţiunii Publice din Bucureşti;

1930 - a luat naştere Orchestra simfonică a Sindicatului Artiştilor Instrumentişti: în anii următori a activat corul Clubului cultural-sportiv “Fulgerul C. F. R. “, fondat la iniţiativa muzicianului Nelu Ionescu, căruia i s-au adăugat Corurile reunite ale Ateneelor Populare “Titu Maiorescu”, “Mihai Eminescu” ş. a;

1935 - a luat fiinţă Societatea “Cântarea Olteniei”, sub conducerea muzicală a lui Nelu Ionescu, grupând foştii interpreţi de la “Armonia” (societate care-şi încetase activitatea în anul 1934) şi cărora li s-au alăturat alţi muzicieni, “Cântarea Olteniei” preluând şi continuând, de fapt, activitatea vechii societăţi. Orchestra de cameră a societăţii, împreună cu majoritatea membrilor Sindicatului Artiştilor Instrumentişti, au constituit nucleul simfonicului craiovean după cel de-al doilea război mondial;

1938 - s-a înfiinţat Orchestra de cameră a societăţii amintite, odată cu venirea lui Gh. Pascu la catedra de muzică de la Liceul Militar din Craiova, care, alături de Eugenia Ciolac, Constantin Nină ş. a., au contribuit la dinamizarea vieţii muzicale locale. Începând cu anul 1938, a activat Cvartetul Elian, format din: Traian Elian (vioara I), Victor Salzer (vioara a II-a), Gh. Pascu (violă), Aurel Eskenasy (violoncel); Orchestra simfonică a Sindicatului Artiştilor Instrumentişti- filiala Craiova, a desfăşurat o activitate profesională autonomă, desigur sporadică. Timp de 12 ani, concertele simfonice şi vocal-simfonice au devenit tot mai frecvente;

1943 - aprilie: din programul concertului se putea afla numele orchestrei, iar în preambulul programului de sală se menţiona: “Orchestra… compusă din elemente craiovene…, natural, n-are rutina unei societăţi permanente. Totuşi, socotim că poate îndreptaţi ca ea să devină ceva stabil”;

1944 - s-a desfăşurat, sub genericul “Festivalul Artiştilor Instrumentişti”, un concert la Teatrul Naţional susţinut de Sindicatul Artiştilor Instrumentişti din Craiova; orchestra a fost dirijată de Gh. Petrescu; în decembrie, Orchestra Sindicatuluişi-a schimbat numele în Orchestra Filarmonicii “Oltenia”;

La 17 aprilie 1947, Regele Mihai I a promulgat Legea Nr. 131, prin care a luat fiinţă Orchestra Filarmonică “Oltenia”. În ziua de 18 aprilie a avut loc concertul inaugural al Orchestrei Filarmonice "Oltenia” recent înfiinţate. Astfel, sub bagheta dirijorului Mircea Bârsan, violonista Gaby Grubea a interpretat Concertul în Mi minor pentru vioară, op. 64 de Mendelssohn-Bartholdy. De asemenea, în programul concertului  din acea seară, s-au regăsit Simfonia a III-a în Mi bemol major, op. 55, “Eroica” de Beethoven şi Uvertura la opera Ruslan şi Ludmila de Glinka. Stagiunea 1947 - 1948 avea să confere o tot mai pronunţată continuitate acestei orchestre care număra la acea oră aproximativ 65 de instrumentişti, dintre care 47 erau craioveni. Conducerea Filarmonicii “Oltenia” i-a fost încredinţată lui Gh. Petrescu, la data respectivă, principalul animator al vieţii muzicale craiovene. De la început s-a acordat o importanţă deosebită promovării muzicii autohtone. Se cântau lucrări de George Enescu, Alfred Alessandrescu, Theodor Rogalsky, Constantin Silvestri, Ion Dumitrescu ş. a.